Studiu. Se pare că ne prostim cu fiecare generație și încă nimeni nu știe de ce

11 Mar 2019

Ca prin mai toată istoria sa, omenirea nu s-a putu abține să comită tot felul de lucruri stupide nici în secolul XX , însă, chiar și așa, testele IQ arătau o creștere continuă a nivelului de inteligență al populației. În mod surprinzător, studiile efectuate în ultimii ani indică faptul că tendința s-a inversat, inteligența oamenilor fiind în mod oficial în regres... 

  • Studiu. Se pare că ne prostim cu fiecare generație și încă nimeni nu știe de ce

Un studiu publicat de Proceedings of the National Academy of Sciences indică faptul că procesul de evoluție al inteligenței indivizilor, care în secolul XX s-a constatat prin creșterea IQ-ului cu aproximativ trei puncte în medie per deceniu a luat sfârșit.

În cadrul studiului, realizat de Ragnar Frisch Centre for Economic Research din Norvegia, au fost analizate rezultatele a peste 730.000 de teste IQ.

Conform datelor statistice, acest proces de creștere a IQ-ului indivizilor, denumit efectul Flynn, după numele academicianul neo-zeelandez James Flynn, care l-a studiat, a avut o perioadă de apogeu la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut.

Studiul s-a bazat pe datele obținute de la testele IQ efectuate făcute de bărbați norvegieni cu vârste cuprinse între 18 și 19 ani, la recrutare, stagiul militar fiind obligatoriu în acest stat.

Datele analizate au provenit de la trei generații de bărbați, născuți între anii 1962-1991, și au fost studiate din 1970 până în 2009, iar concluzia a fost că de la o generație la alta, IQ-ul a scăzut în medie cu 7 puncte .

Nu este pentru prima dată când o astfel de tendință de scădere a fost observată, ea fiind notificată chiar și de James Flynn, în urmă cu un deceniu, în urma unui studiu efectuat pe adolescenții britanici.

Studiul efectuat în Norvegia relevă faptul că aceste scăderi de IQ nu s-au produs doar într-un grup social limitat, în care genele proaste să fi fost transmise mai multor urmași, în ideea, destul de crud spusă, că proștii ar fi avut mai mulți copii, ci chiar și în zona familiilor care au avut un singur copil. 

În căutarea unei explicații plauzibile pentru acest fenomen, cercetătorii emit ipoteza că scăderea intelectului ar putea fi urmarea stilului de viață - a modului diferit în care în societatea actuală sunt crescuți și educați copiii, cum își petrec aceștia timpul liber, ce fel de jocuri aleg, dacă citesc etc.

De asemenea, ar putea fi vorba, având în vedere că începe în anii 70, odată cu boom-ul tehnologic, că declinul IQ-ului este o urmare firească a folosirii dispozitivelor inteligente - telefoane, tablete, computere - care ne ocupă o mare parte din timp.

O altă explicație formulată de oamenii de știință face referire la modul de consum și de asimilare al informațiilor, extrem de superficiale și, mai ales, la faptul că pe măsura trecerii timpului,  se citesc din ce în ce mai puține cărți.

Pe de altă parte, s-ar putea ca testele de inteligență să nu fi fost suficient adaptate indivizilor ce compun societatea modernă, furnizând astfel rezultate greșite - de exemplu, aceste teste s-ar putea concentra pe noțiuni pe care nu se mai pune accentul.

Astfel, există o diferență între inteligența cristalizată și cea fluidă. Cea cristalizată cuprinde lucrurile pe care le-ai învățat, cea fluidă se referă la abilitatea unui individ de a vedea în perspectivă și de a-și folosi logica în rezolvarea unor probleme de care nu s-a mai lovit până în prezent. Implicația aici este că nu am fi mai puțin deștepți, ci testele IQ nu au ținut pasul cu evoluția societății.

 

 

SHARE