Profesorul român care a evidențiat legătura dintre un gaz prezent în locuinţe şi apariţia unor forme de cancer

18 Mar 2019

Antoaneta Ene este profesor universitar la departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe si Mediu din cadrul Universităţii Dunărea de Jos.

  • Profesorul român care a evidențiat legătura dintre un gaz prezent în locuinţe şi apariţia unor forme de cancer

A absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti în 1987, pe specializarea Fizică Tehnologică, fiind deci inginer în Fizică. Şi-a dat doctoratul în Fizica particulelor elementare, dar a urmat apoi şi Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, după ce devenise deja profesor la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu.

Cariera Antoanetei Ene este una impresionantă - citată în peste 800 de articole ştiinţifice şi are 13 cărţi scrise, ce includ monografii de specialitate, care au ca subiect printre altele şi poluarea atmosferică la nivel european, culegeri de probleme şi cursuri de Fizică atomică şi nucleară pentru studenţi.

Una dintre cele mai importante descoperiri pe care le-a făcut Antoaneta Ene este cea prin care, în urma unor studii, a demonstrat că gazul radioactiv inodor şi incolor care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ, dar şi din pereţii din locuinţe - numit radon - este una dintre cauzele apariţiei cancerului la plămâni.

Studiile au demonstrat că dacă o încăpere nu este aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase pentru sănătatea umană. 

”Este nevoie ca la nivel naţional să se instituie un program de monitorizare a radonului. Acesta este un gaz radioactiv, care rezultă din sol şi chiar din podea. Gresia şi materialele de construcţie din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează. Capii de serie, cum spunem noi, au timpul de înjumătăţire de 1010 ani.

Unul dintre aceşti izotopi de dezintegrare este radonul, care se prezintă sub forma unui gaz, pe care îl inhalăm şi care este cancerigen. Cea mai bună cale de a nu îl inhala este aerisirea zilnică a camerelor din locuinţă. Populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată”, trage un semnal de alarmă profesorul universitar.

În momentul de față, prof. univ. dr. Antoaneta Ene colaborează în prezent cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Federaţia Rusă, la monitorizarea poluării atmosferice din Europa prin studierea unor specii de muşchi de pădure, colectaţi din cinci în cinci ani, timp în care aceștia colectează foarte mulţi poluanţi din atmosferă.

”Totul este pe bază de voluntariat. Culegem muşchi cu studenţii, îi aducem în laborator şi îi uscăm şi apoi îi analizăm prin metoda spectroscopiei de absorbţie atomică sau activare cu neutroni, în cadrul căreia probele de muşchi sunt bombardate cu fascicule de neutroni într-un reactor nuclear. Rezultă mulţi izotopi radioactivi ai elementelor chimice, din spectrele cărora extragem informaţii privind concentraţia lor ca poluanţi din mediu”, explică Antoaneta Ene procedura prin care este determinată poluarea.

Antoaneta Ene a realizat, în colaborare cu alţi cercetări din România, hărţi cu nivelul de poluare a ţării, existând acum posibilitatea comparării anumitor poluanţi cu cei existenţi în alte state europene.

”Ţările din partea centrală şi de sud-est a Europei au un nivel de poluare mai ridicat faţă de ţările vestice. Este vorba de partea de industrie, dar mulţi poluanţi rezultă şi din folosirea combustibililor la maşini, în special plumbul şi vanadiul. În plus, mai sunt zone industriale, care chiar dacă şi-au încetat activitatea, mă refer la podişul Transilvaniei şi zonele miniere, unde solul a rămas poluat. În funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi sunt transportaţi sub formă de praf în alte zone ale ţării”, explică profesorul un aspect îngrijorător de care puţini dintre noi sunt conştienţi.

Profesorul universitar mai documentează în studiile aflate în lucru, prin analize extrem de minuţioase, cât de periculoase sunt anumite metale pentru sănătatea umană, cercetarea radioactivităţii mediului şi studiul apariţiei poluanţilor organici persistenţi în soluri prin tehnici cromatografice.

În urma analizelor din teren, a descoperit că şi o banală ardere a vegetaţiei uscate şi chiar realizarea unui grătar în aer liber este toxică pentru organismul uman.

”Orice ardere a unui material organic conduce la emisia hidrocarburilor aromatice polinucleare în aer, acestea făcând parte dintr-o clasă de 16 compuşi, din care şapte sunt cancerigeni”, avertizează profesorul universitar.

SHARE