O vacanță la Mamaia după una la Balaton. «Jeg, cocalari umflaţi cu pompa, fete tatuate dansând lasciv şi manele până în zori»

12 Sep 2020 | scris de Ioana Constantinescu

Nu de puține ori constatăm, cu părere de rău, că turismul românesc oferă servicii de calitate mai slabă decât în alte țări sau că potențialul oferit de minunățiile naturii este pur și simplu îngropat de o dezvoltare haotică, fără un plan sau o viziune generală și de perspectivă a zonei...

  • O vacanță la Mamaia după una la Balaton. «Jeg, cocalari umflaţi cu pompa, fete tatuate dansând lasciv şi manele până în zori»

Andrei şi Laura Pop sunt IT-işti. Îndrăgostiți de călătorii, obişnuiau să-şi aleagă destinații exotice de petrecere a vacanțelor, dar criza provocată de noul coronavirus la nivel mondial şi teama de problemele care se puteau ivi pe neașteptate i-au determinat să opteze în acest an pentru locuri aflate mult mai la îndemână, în apropiere.

În acest an, cei doi tineri au petrecut o săptămână de vacanță în Ungaria, la lacul Balaton, iar cea de-a doua parte a concediului în România, la Mamaia. 

În opinia lor, între cele două destinații de vacanță nu se poate face o comparaţie, zilele de petrecute la lacul Balaton încântându-i, iar perioada de la Mamaia lăsându-le un gust amar.

”Prima dată, am fost la Balaton, la finalul lunii iulie-începutul lui august. Condiţii excelente, hotel de calitate, oameni atenţi să ne facă să se simţim bine, ca să revenim şi cu altă ocazie la ei.

Preţurile? Nu tocmai mici, dar oricum rezonabile, comparativ cu ceea ce e la noi. Mâncare bună, proaspătă, vinuri de calitate. Nu mai spun că totul a fost impecabil, curat ca lacrima şi pus bine la punct.

Personalul din hotel era bine instruit, discret, dar în acelaşi timp gata să sară să ne ajute cu orice aveam nevoie.

O tânără ne-a vorbit în limba română când a aflat că suntem români, dacă la 2 noaptea ne trezeam că vrem ceva, se dădeau peste cap şi rezolvau totul în 5 minute”, spune Andrei Pop. 

”Lacul Balaton e ca un lighean pe lângă marea noastră. Şi totuşi... Dintr-un astfel de lac, care la noi ar fi fost probabil unul oarecare, năpădit de buruieni şi nebăgat în seamă, ungurii au făcut o mică perlă.

Nu pot decât să mă întreb ce ar fi făcut dacă aveau litoralul nostru, pot doar să-mi imaginez că îi întreceau cu mult pe bulgari”, îl completează soţia sa, Laura.

După săptămâna petrecută la Balaton, cei doi au mers alte șapte zile pe litoralul românesc... 

”Nu am mai fost pe litoralul românesc de când eram copil. Acum două decenii, românii aveau nevoie de vize ca să iasă din ţară, plus că banii erau o problemă, aşa că familia mea, la fel ca mai toţi românii, alegea litoralul Mării Negre.

Aveam un soi de nostalgie după atâta vreme, un fel de emoţie, recunosc că aşteptam cumva cu nerăbdare să mă reîntorc la marea noastră. Doar că, aşa cum se zice, socoteala de acasă nu se prea potriveşte cu cea de la târg”, a continuat destăinuirea Andrei Pop. 

”Încă din prima zi am rămas neplăcut surprinşi de ceea ce am văzut. Mizerie pe plaje şi pe stradă, mirosuri dubioase, muşte şi gălăgie.

Cum am ajuns pe plajă am avut un şoc. Era plin de cocalari parcă umflaţi cu pompa, plini de tatuaje, cu mutre de interlopi, iar fetele şi ele... Nişte piţipoance, nu vedeai una fără tatuaje, cred că erau toate din plastic.

Ele beau bere cot la cot cu bărbaţii şi scupiau coji de seminţe pe plajă, fără pic de jenă, iar din când în când se bâţâiau şi dansau lasciv ca să-şi întărâte masculii”, adaugă el.

”În a doua sau în a treia zi ne-au dat mâncare stricată, am lăsat-o acolo pe masă, nu se putea mânca. Când le-am zis că mergem la Protecţia Consumatorului, ne-au râs în nas.

Nu le păsa deloc de turişti, nici nu părea să le treacă prin minte să facă ceva ca să ne facă să ne întoarcem poate şi la anul.

Nu, ei s-au bucurat că ne-au prins acum, să ne tragă pielea de pe noi dacă pot, că la anul prind alţi fraieri, nu mai au nevoie de noi”, spune Laura Pop. 

Cât despre preţuri, în Mamaia li s-a părut mai scump decât în alte destinaţii turistice de lux, exotice, unde și-au petrecut concediile din anii trecuți.

”Ziceam de acei domni umflaţi cu pompa, preţurile erau exact la fel. Sigur, am înţeles că eram în plin sezon, în august, dar tot erau uriaşe. Şi nu că erau preţuri enorme, problema era cu condiţiile proaste. Gălăgie, manele până în zori, aglomeraţie, lipsa oricărei distanţări în perioada asta critică. Noi sigur nu ne vom mai întoarce aici”, a conchis Andrei Pop.

SHARE