Cum s-a întâmplat ca o româncă să fie declarată mamă naturală a fiicei sale abia după 12 ani de la naştere

11 Sep 2020 | scris de Ioana Constantinescu

După 12 ani, o mamă a reușit să obțină în instanță înscrierea sa în certificatul de naștere al fiicei sale, unde figura, din cauza unei încurcături teribile, o altă femeie...
 
Prin procesul deschis în septembrie 2019 la Judecătoria Negreşti-Oaş, mama unei fete de 12 ani a cerut să fie declarată mamă a copilei, întrucât în certificatul de naştere al fetei figurează o altă femeie.

  • Cum s-a întâmplat ca o româncă să fie declarată mamă naturală a fiicei sale abia după 12 ani de la naştere

În cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că în 2008, în timp ce era în ambulanţa care o ducea spre spital a născut o fetiţă.

Femeia a arătat că atunci când au luat-o durerile naşterii a luat, din greşeală, buletinul unei alte femei cu care locuieşte în casă, producându-se o ”teribilă încurcătură”.

Practic, medicii au completat fişele medicale trecând în dreptul mamei numele din buletinul pe care l-au primit, fata primind şi numele de familie al femeii din buletin.

Femeia care a deschis procesul a declarat că ea este mama naturală a fetei, tot ea fiind şi cea care a crescut-o timp de 12 ani, împreună cu soţul său.

Femeia a mai arătat că din cauza încurcăturii create, fata a ajuns la 12 ani să nu aibă documente de identitate, să nu frecventeze şcoala, să nu beneficieze de acolcaţie şi să nu aibă medic de familie.  

Mama din acte a fetei, care a avut calitate de pârât în proces, a arătat că este de acord cu modificările cerute de mama naturală susţinând varianta încurcăturii cauzate de prezentarea unui buletin greşit.

De altfel, martor în dosarul de la Judecătoria Negreşti-Oaş a fost şi mediatorul sanitar din satul femeii, care a arătat că o cunoaşte pe reclamantă încă din perioada sarcinii.

Martorul a mai declarat că pe parcursul sarcinii nu a fost efectiv monitorizată de un doctor, nu s-a îmbolnăvit, însă ocazional, dacă era cazul, în caz de dureri minore, o sfătuia ce fel de medicamente poate lua.

Mediatorul sanitar a mai declarat că în comunitate reclamanţii sunt recunoscuţi drept părinţii minorei, ei fiind cei ce s-au ocupat de creşterea şi educarea acesteia.

Înainte de pronunţarea sentinţei s-a realizat şi testul ADN care a arătat că ”probabilitatea ca reclamanta să fie mama biologică a minorei este de 99.99%, confirmându-se astfel o relaţie de înrudire de necontestat”. De asemenea, fata a declarat că femeia care cere să fie declarată mamă biologică este cea care a crescut-o.

În baza acestor probe, judecătorul a admis cererea şi a dispus modificarea certificatului de naştere astfel încât femeia care a deschis procesul să fie declarată mamă naturală a fetei.  

SHARE